Magnetul U

O revistă a Facultății de Litere din București... De mai multă vreme exista dorința printre studenți, dar lipsea entuziasmul, nu se-aduna, mai precis, de-un grup de entuziaști. A apărut, în sfîrșit, la începutul anului 2024: cîțiva studenți din anul II care frecventau cursul meu de scriere creatoare, alții care fuseseră cu un semestru în urmă la un curs facultativ de-același fel. Așadar, o echipă tînără (poate prea tînără, m-am gîndit inițial) care își dorea un loc de exprimare (cum există la Cluj sau la Brașov).

Trecuseră ani mulți de cînd dispăruseră pe rînd reviste ale studenților precum Litere Nouă, B-toane (din anii ’90) sau Doamna Grasă (din anii 2000). Ce să facem noi acum? Am croit la planuri de mai multe ori, la bere, peste drum de Universitate. Am încercat să invităm cîțiva prieteni profesori să ni se alăture. Nu ne-au luat în serios. Nici noi prea mult! Ni s-a alăturat, la un moment dat, Luana (Stroe), fosta mea studentă, azi colegă, profesoară la Litere.

Într-o seară de aprilie, ne-am hotărît să ne strîngem și să vorbim de-adevăratelea despre proiect. Nu la bere, ci în Facultate. Căutînd o sală, am ajuns undeva între Facultatea de Litere și cea de Matematică. Un... non-lieu, cum ar fi spus Marc Augé, un loc de trecere, un nod. Am găsit o masă mare, sub o scară. Pe masă, ditamai cărțoiul pe care scria de-o șchioapă: JAVA. Scaune pentru toată lumea.

Ne-am așezat și ne-au venit tot felul de idei. Entuziasm (da!), glume, rîsete. Cuvinte-cheie: digimodernism, ecosofie, ecopoetici, found poems, colaje, Facultatea de geologie (pe care o descoperisem într-o „excursie cu clasa”, la una dintre orele de scriere creatoare – incredibil, un adevărat muzeu în Universitate, cine-ar fi crezut?, doar să pășești un prag, atît trebuia!), Victor Brauner (la epoziția lui am fost toți, separat, fără să ne vorbim!), avangardă, experimentalism, Arthur Rimbaud, teorie, film, literatură ș.a.m.d. Am distribuit rubrici, teme, ne-am gîndit la viitori colaboratori. Am făcut un grup pe WhatsApp pe care l-am numit „Redacția”. Foarte activ. Ne-am mai întîlnit și în Sala 120: Ailyn (Chirculescu), Alexandra (Ivan), Andrada (Teuca), Andrei (Neacșu), Radu (Bădescu), Victor (Grigoraș), Luana (Stroe) și S.P. Nu în ultimul rînd, Andreea (Ivan), sora Alexandrei, care s-a oferit să ne ajute, pro-bono, cu articularea unui site al revistei. Am stat de la ora 8 seara pînă după ora 11. Lumea a pierdut ultimul metrou/ autobuz. Cum au trecut orele gîndindu-ne la conținuturi, la design...

Și, mai ales, la un titlu! Ce titlu? Multe variante, de la cuvinte tehnice la unele absurde sau trimițînd în necunoscut. De pildă, Odradek (numele unui personaj, nu spunem al cui!). Pînă la urmă ne-am atașat de litera U. Ce semnificație are?, ne-a întrebat cineva. Nici o semnificație, ne-a plăcut cum arată, dintre toate literele, ca un magnet (cel din manualul de fizică). Și trimite la cuvîntul franțuzesc „où” (unde) sau la vitamina U, care e singura vitamină care nu se poate obține sintetic. U – de la... Universitate, Unitate, Unic, Urban, Ultra (ultramodernism! – propunem termenul în loc de post sau meta!). Domnul de la poartă s-a mirat puțin că se lucrează în Universitate pînă la ore înaintate, dar ne-a deschis amabil ușa de la intrare/ ieșire.

Au urmat cîteva zile de muncă intensă, cu participarea studentelor și studenților de la toate cursurile de scriere creatoare din Facultate. Apoi, discuții cu tipografi, paginatori etc. Și mesaje peste mesaje întretăiate înainte să trimitem tot ce-am adunat la tipar.

Să sperăm că magnetul U va atrage tot ce e interesant în lume. O revistă care, sperăm, va fi tot mai mult una de idei, cu spirit critic și poftă de a experimenta, de a căuta cu fervoarea specifică celor tineri.