Poete nord-americane
Anne Carson (1950-)
Poetă, eseistă, clasicistă și traducătoare canadiană, Anne Carson a ținut cursuri de limbi și literaturi clasice, literatură comparată și scriere creativă la mai multe universități din Canada și Statele Unite ale Americii. A tradus autori ca Safo și Euripide, iar prima ei carte, Eros the Bittersweet: An Essay (1986), este construită în stilul literaturii clasice grecești. Au urmat apoi volumele de versuri Glass, Irony, and God (1992), Plainwater: Essay and Poetry (1995) și Men in the Off Hours (2001), dar și romane în versuri ca Autobiography of Red: A Novel in Verse (1998) sau The Beauty of the Husband: A Fictional Essay in 29 Tangos (2001). Textele Annei Carson depășesc granițele genurilor literare care, de cele mai multe ori, ajung să se intersecteze.
VI. Idei
În cele din urmă, Gerion a învățat să scrie.
Prietena mamei lui, Maria, i-a dat un carnețel frumos
din Japonia
cu o copertă fluorescentă.
Pe copertă Gerion a scris Autobiografie. Înăuntru, a trecut
faptele.
Fapte neîndoielnice știute despre Gerion.
Gerion era un monstru, totul despre el
era roșu. Gerion trăia
pe o insulă în Atlantic numită Locul
Roșu. mama lui Gerion
era un râu care se revarsă în mare, râul Bucuriei
Roșii tatăl lui Gerion
era auriu. Unii spun ca Gerion avea șase mâini
șase picioare unii alții spun că avea aripi.
Gerion era roșu la fel ca ciudatele lui bovine
roșii. Heracle a venit într-o
zi l-a omorât pe Gerion și i-a luat bovinele.
După Fapte a trecut Întrebări și Răspunsuri.
ÎNTREBĂRI De ce Heracle l-a omorât Heracle pe Gerion?
1. Pur și simplu violent.
2. Trebuia făcea parte din Muncile Lui (a 10-a)
3. Avea impresia că Gerion era Moartea, altfel ar putea trăi pentru totdeauna.
PÂNĂ LA URMĂ
Gerion a avut un mic câine roșu Heracle l-a omorât și pe el.
De unde își ia ideile, spuse profesoara. Era
ședință cu părinții la școală
Stăteau unul lângă celălalt în bănci micuțe.
Gerion și-a privit mama lui luându-și un firicel de
tabac de pe limbă înainte să spună
Scrie vreodată ceva cu final fericit?
Gerion s-a oprit.
După, s-a întins și a tras cu grijă
hârtia cu compunerea
din mâna profesoarei.
Îndreptându-se în spatele clasei a stat în
banca lui obișnuită și a scos un creion.
Sfârșit Nou.
Peste tot în lume, frumoasa briză roșie
a continuat să sufle mână
în mână.
Bernadette Mayer (1945-2022)
Scriitoare asociată cu mișcarea de avangardă americană. Publică în revista L=A=N=G=U=A=G=E și este recunoscută pentru folosirea inovatoare și experimentală a limbajului în poezie. Câteva dintre volumele sale: Midwinter Day (1982, 1999), A Bernadette Mayer Reader (1992), The Desire of Mothers to Please Others in Letters (1994), Another Smashed Pinecone (1998), Poetry State Forest (2008) și Works and Days (2016).
Conversații cu casa Tsatsawassa
Bernadette: O, dragă dulce casă
de ce așa multe lucruri se pierd în tine?
Casa: Poate doar visezi că le pierzi.
B: De unde știi ce sunt visele?
C: Mă mândresc că știu tot ceea ce știi și tu.
B: Ah, deci știi că îți luăm ferestre noi?
C: Întâmpin probleme în legătură cu nu & știu. Cu știam & nou, de asemenea.
De ce fac oamenii asta?
B: Nu știu; Nu vreau să zic că nu știu nu.
C: Vezi, complici lucrurile pentru o casă. Oricum, nu obișnuiesc
să vorbesc.
B: Scrii poezii?
C: Încerc. Totuși, nu știu dacă este poezie sau proză.
B: Este proză – este modelată ca tine.
C: Dar acoperișul meu?
B: Acela ar fi un poem concret.
C: Chiar și atunci când copacul a căzut prin el?
B: Acela ar fi un gen diferit, poate artă conceptuală.
C: Mi-ar plăcea să mă urc pe munți. Tu poți pleca de la mine
oricând vrei, dar eu sunt blocată aici, cu tine.
B: Cum era când oamenii se rugau în tine?
C: Era destul de înfricoșător. Evreii îmi plăceau
mai mult – mai multă dragoste pentru viață. Oamenii îmi pot
face ce vor, mi-ar plăcea să fiu mai proactivă. Dar sunt
înțepenită aici. Chiar și un cult ar putea să se mute aici.
B: Nu am fost niciodată terapist pentru o casă. Cum a fost
copilăria ta? Ai fost născută?
C: Am fost făcută în mare parte din materiale locale. Nu îmi
da foc. Tremur de fiecare dată când aprinzi soba aia cu lemne.
B: Nu era deloc căldură când ne-am mutat în tine; mai erau și 24 de uși.
C: Nu mă învinui, nu eu le-am făcut.
B: În afară de a sta aici ca un copac imobil,
nu ai făcut nimic, doar ai asigurat adăpost. Casele pot tremura?
Ai o viață sexuală?
C: Nu e treaba ta. Viața sexuală a caselor nu este
cunoscută de oameni, și nici nu va fi vreodată.
B: Pare că ai cunoștințe de gramatică dar nu de omonime.
C: Îmi plăcea când eram neocupată, plină de cuiburi de păsări
pe verandă și de fantome înăuntru, mă simțeam împlinită.
B: Ți-au plăcut cărțile ebraice?
C: Mi-au amintit de ceremonia mea bar mitzvá.
B: Nu mi-ai spus niciodată că ești evreică.
C: Credeam că nu mă mai întrebi.
Eșecuri în Conjunctive
de ce fac asta? eșec
să îmi păstrez munca în ordine ca
să fiu capabilă să găsesc lucruri ca
să zugrăvesc casa
să câștig îndeajuns de mulți bani ca să trăiesc în continuare
să reamenajez casa ca
să fiu capabilă să zugrăvesc casa &
să fiu capabilă să găsesc lucruri și
să câștig îndeajuns de mulți bani ca
să fiu capabilă să adun materiale pentru cărți
să public lucrări și cărți
să am timp
să răspund la mail & telefon
să spăl ferestrele
să fac bucătăria mai funcțională
să am banii să cumpăr un radio simplu pe care
să îl ascult în timp ce lucrez în bucătărie
să știu suficient ca să fac muncă de adulți în lume ca
să îmi transcend atitudinea
către o sărăciei forțată
să fiu capabilă să mă aștept ca cecurile
să ajungă la timp prin poștă
să nu mă aștept mereu ca să nu se întâmple
să uit atitudinea mamei mele cu privire la modestie sau
să continui
să mi-o asum fără suferință
să uit cum mama îl batjocorea pe tata
în legătură cu banii, și pe sora mea în legătură cu ceva ce nu pot spune
eșec în a-i uita pe mama și tata îndeajuns de mult ca
să fiu mai învârstă, să îi uit
să îl uit pe unchiul meu obsesiv
să îmi amintesc de ei într-un alt fel
să îmi aminesc cu exactitate bigotismul lor
să nu mai visez despre lei care mereu înseamnă
să-i visez pe ei, îmi pun mâna în gura leului ca
să îi atenuez furia, ăsta nu este eșec
să observ că așa erau; eșecul
să pun plantele în alt ghiveci
să fiu ordonată
să creez & să mențin suprafețe clare
să las o canapea sau un scaun să fie un loc de stat jos
și nu o masă
să lăs o masă să fie un loc pentru mâncat & nu un birou
să ascult mai multă muzică modernă
să învăț versurile
să nu am nevoie de bani în așa fel încât
să fiu capabilă să scriu mereu
să nu fiu nevoită să plătesc chirie, facultate sau facturi telefonice
să uit decesele premature ale părinților și unchilor ca
să fiu lipsită de griji; eșec
să iubesc obiectele
să le consider valoroase în vreun fel; eșec
să păstrez obiectele
să le cumpăr și
să le las acum să iasă din uz; eșec
să văd poemele ca obiecte
să văd corpul ca obiect; eșec
să cred; eșec
să știu nimic; eșec
să știu totul; eșec
să îmi amintesc cum să scriu eșec; eșec
să cred dicționarul & că acolo este ceva care
să mă învețe; eșec
să învăț adecvat; eșec
să cred în procesul de învățare
să cred pur și simplu că toată lumea știe totul
ceea ce nu este eșecul meu; știu că toată lumea crede asta; eșec
să văd că nu toată lumea crede acest lucru cunoscut și
să cred că nu putem rezista până la succesul de a ști că
să spălăm toate vasele durează doar zece minute
să scriem o sută de poeme într-o oră
să facem o epopee, să deschidem fereastra murdară
să lăsăm înăuntru pe știi tu cine și
să smulgem gânduri și poeme departe de griji
să știm doar, noi vrem
să vă zugrăvim plafoanele & pereții pe gratis
Lyn Hejinian (1941-2024)
Poetă, eseistă și traducătoare americană, profesoară la Universitatea Berkeley din California, Lyn Hejinian a fost colaboratoare a revistei de poezie L=A=N=G=U=A=G=E. Figură influentă în lumea literaturii experimentale și anvangardiste. Dintre volumele ei de poezie: My Life (1980) considerată una din cele mai semnificative lucrări semnate de autoare, dar și The Language of Inquiry (2000), The Fatalist (2003), The Book of a Thousand Eyes (2012), My Life and My Life in the Nineties (2013).
Din schimbarea constantă conturează
schimbarea constantă conturează
timpul pe care îl simțim
transmițând efectele sale
depășind lucruri pe care le cunoșteam înainte
din moment ce amintirea
multor lucruri se numește
experiență
dar ce din ce
numim imaginea naturii
depășind lucruri pe care le numin
din moment ce amintirea o
numim imaginea naturii
depășind lucruri pe care le cunoșteam înainte
schimbarea constantă conturează
experiența
transmițând efectele sale
dar ce din ce
schimbarea constantă conturează
din moment ce amintirea
multor lucruri se numește
timpul pe care îl simțim
numit imaginea naturii
dar ce din ce
în timpul pe care îl simțim
depășește lucrurile pe care le cunoșteam înainte
transmițând efectele sale
este experiența
Ponderabil
Ramurile pinului ajung – la ploaie! la soare! la marginea
aerului în mișcare! trei capre!
Fete pe scutere razor dau colțul și accelerează
Autonomia de fapt dezvăluie, strălucește în mijlocul stelelor deciziilor
Sacrific auzul scrisului, mă întorc în spatele trenului
Înconjurată de nimic în afară de nasturtium de insulă, zdrențăros
lopătarul este pregătit să exclame,
„jelește exeriorul, jelește
închisoarea”
Conuri bestiale de pin cad din cer
jos în mijloc, și un perete moale, briza de noapte
Flutură
rolul, piatra, regula!
Din carton presat în ghimbir, apă vărsată pe o listă, sare
presărată peste...
De ce atâtea referințe la câini, mov și banane?
Apoi carnavalul – a apărut ulterior ca un vermilion
sprijinind afirmația despre sine „pare”
Pitulice într-o linie jerpelită de albine, flora dormind, vie
Yuki, Felicia și Maxwell au împreună 13,75 de dolari și sunt
fămânzi când intră în cafeneaua mică, unde văd o
vitrină plină de plăcinte și decid să-și cheltuie toți banii pe plăcinte
pe loc – câte plăcinte ar mânca fiecare dacă
fiecare plăcintă constă 5,25 dolari?
Invincibilă este miopia mea, mare este talia mea, coral sunt ideile mele,
înaripate sunt sprâncenele mele, adâncă este obscuritatea mea – cine sunt?