Poeme de la Litere București

Literatură | Poezie

Ana-Maria Olteanu

9ore46min

te pui între mine și toate trenurile pe care nu le vom lua.

când citesc poemul despre tata vreau să știi că nu la tine mă refer.

când crezi că un poem e despre tine vreau să știi că nu.

poemele tale de acum două veri nu sunt despre mine.

nu le citi de parcă ar fi.

vise, p+1

1. 

mi-a propus un băiat frumos să-l iau de mână. am refuzat. Immaculata.

2. 

mă plimb cu irina și cătă în cartier. pe gardul casei din stânga-colț sunt așezate ca la expoziție bijuterii din zamac. nu am furat nimic. 

3.

fug de acele păsări uriașe ca de dracu’. mă împiedic și cad in fața treptelor. m-au lăsat în pace. m-am oprit din fugă.

4.

ajung la expoziție în clădirea mai mare pe dinăuntru – ca în harry potter. cărămida și pastelul și jachetele cu ținte.

5.

țipăm în grup în camera cu 3 intrări. întâi au ieșit sunete care voiau a fi cuvinte iar apoi doar țipăt. performance art.

6.

cobor scări de lemn. scârțâie până ajung la suprafață. orașul meu e luminat și galben.

7. 

la piața chibrit sunt macarale și cruci. lăcașe de cult in aer liber. liber și poluat. spun o rugăciune.

8.

eu și el vorbim des. el dumnezeu. suflă cu diamante în mine. 

9. 

îmi trimite spațiu drept ajutor. cutia neagră a vasului. 

ceva roșu

e o cutie plină de chiștoace în fața facultății iar 

asta ar trebui să însemne ceva

un tip a făcut graffiti pe un poster electoral

coarnele si mustățile de pe mutra politicianului se scurg 

încet

aceeași stradă 

– pauză –

Măriuca

tati mă duce acasă 

facem valuri cu mașina în ploaie 

sticlele din spate clincăie

dăm mâncare la păsări 

si ele stau cu ciocurile-n sus

miroase a soare și asfalt

nu știi tu mă tati

Roxalia Petruți

1. Douăzeci de ani la Dristor 2

m-am trezit 

douăzeci de ani 

cana de cafea pe masa din bucătărie 

haine pe scaun 

scara blocului 

metrou Dristor 2 

căști în urechi 

o doamnă roșcată care plânge 

atenție, se închid ușile.

2. Am găsit pereții roz

lumină

stâlpi 

benzinărie 

autobuze verzi 

salcie aplecată 

clădire în construcție 

o fereastră 

în întuneric vezi pe geam doar reflexia ta. 

3. Între 

gălăgie

căldură

bagaj greu

și ciorbă și zacuscă de data asta

locul 18

prizele nu merg

dai pagină după pagină în gol 

ce caut aici? 

căști în urechi 

trenul s-a oprit în câmp 

un copil plânge 

o doamnă se tot plimbă 

nu ești nici acasă nici acolo 

ești între 

mereu între. 

4. Acasă

o fereastră spartă 

cârpita cu o pungă Lidl și cu bandă adezivă 

un cactus cu pânză de păianjen 

plante agățătoare 

ghivece cu floricele semiuscate 

în scara blocului B 

ușa se deschide 

pereți verzi și miros de mucegai stătut deschide geamurile 

ai ajuns acasă.

_______

Ana-Maria Olteanu și Roxalia Petruți sunt studente la Facultatea de Litere UB.