Party – secvențe dintr-un text colectiv

‍Rareș Mazilescu

Dacă strâng brațul ăsta roșu de canapea în brațe, mi-e mai ușor să vorbesc cu oamenii. Sau cel puțin așa cred. Am băut iar prea mult și muzica e dată prea tare și nu reușesc să fiu atent la nimic. Nu ar fi plăcut să vomit acum, aici, în mijlocul camerei? Aș putea fi în centrul atenției. Mă ridic în picioare și încep să mă plimb printre oameni. Mă uit pe geam. Orașul e mai roz ca de obicei la ora asta. Încep să-mi imaginez că vorbesc cu cineva. Și continui să vorbesc, atât de vivid și prins, până când se materializează chiar în fața mea. Nu sunt surprins, pentru mine exista cu mult timp înainte. Discuția continuă nederanjată. După un timp, o fată se bagă în seamă cu mine și cu acest cineva. Mi-e prea greu să urmăresc ce zice; muzica e dată prea tare și eu am băut prea mult. Deja mă simt exclus din discuția cu ea și cu cinevaul din imaginația mea. Frustrant. Mă duc să-mi mai iau un pahar de whisky. Pe drum cineva mă salută și salut înapoi și vorbim, dar mi-e imposibil sa îmi dau seama cine sau de ce e. Rămân totuși să mai vorbim. E interesant ce zice. Nu înțeleg jumătate din cuvinte, dar e interesant ce zice. După un timp mă duc să văd ce mai face cinevaul, dar pare că și el și fata au redevenit imaginari. Mă întorc la unica mea cunoștință, pe care nu o pot recunoaște. 

– Dacă aș scrie un roman, strigă el cuiva, ar fi un roman prost. Nu aș avea de ce să scriu un roman bun, sunt deja destule dintr-alea. 

– Și proaste nu-s destule? 

– Nu-i niciunul. 

– Ești tâmpit, chiar ieri am terminat de citit o porcărie de roman. Am și uitat cum se chema. Dar era ceva cu... 

– Asta e irelevant. Ce contează e ce voia să facă ăla de l-a scris. 

– Adică? 

– Adică el credea că a scris un roman bun. El voia să scrie un roman bun și n-a reușit. Asta e diferența. Eu vreau să scriu un roman prost și o să reușesc. 

– Cine l-a lăsat mă pe ăsta să bea? Știți că mereu face pe filozoful după 2 beri.

Cineva mă bate pe umăr. Mă întorc. Nu e nimeni. Când mă întorc cu fața înapoi la discuție, se terminase, toți dispăruseră. Erau, probabil, și ei imaginari. Mă duc iar la geam. Mă enervează că încă nu mi-am dat seama cine era ăla de filozofa, cred că ne-am fi putut împrieteni. Avea un penibil amuzant. Pe geam se vede un început vag de răsărit. De-abia aștept dimineața. After-party-ul îmi place mereu cel mai mult. Toți sunt absenți, blânzi și există o nostalgie în aer. Parcă în diminețile de după petreceri, toți existăm departe de tot ce se întâmplă în afara pereților ăstora. Suntem doar noi, doar acolo. Dar momentan e abia vreo 3 dimineața și eu mă simt claustrat în grămada asta de oameni cărora nu le știu nici măcar culoarea ochilor.

‍

Georgia David

Hai măi dă-o naibii că au trecut două zile deja și tot mă doare capul. Și stomacul. Înainte mahmureala nu ținea atât de mult, dar doi ani de urlat pe holurile căminului încep să-mi pună capac. Am văzut deja mai multe răsărituri decât un călugăr tibetan. Dacă ar fi să aleg ceva de la Party? Mi-a dat o fată o foaie de hîrtie. Pe care scria așa:

„Oboseală și foame. Borcanul cu zacuscă este gol pe jumătate și plin pe jumătate. Țigara a fost fumată până la filtru. Colega nu s-a mai întors. Tequila nu te face mahmur. Durerea de cap nu se duce cu lămâie.  Punga de rafie s-ar fi rupt. Unde-i mă Codrin? Dorm foarte prost dacă mănânc icre de crap. Eneas e doar o copie proastă a lui Ulise. Doriți usturoi? Copilului îi plac clătitele cu gem de gutui. Tradiționala vomă teologică din bucătărie. Efectul Mandela mă sperie. Bătrânul a găsit portofelul în două minute. A făcut infecție fix înainte să plece la munte cu gagică-sa. A aruncat căruciorul de Carrefour în Dâmbovița de revelion (100% adevărat). Nu mai stau niciodată la chef până la 10 dimineața. Urăsc maroul. Doamna nebună stă la o coadă care nu există. E greu să speli covoare la mașina de spălat. O pereche de colanți îmblăniți neprimiți. Aș plânge dacă aș avea timp. S-a scumpit detergentul. În comunism Jurnalul de la Păltiniș se vindea cu 4 pachete de unt. Doamne apără și păzește! Ce înseamnă grijanie? Adminul îl caută, dar acum stă ilegal în alt cămin. A spart oglinda cu fruntea și nu avea nimic.  Șeful de cămin a primit avertisment de Crăciun si Revelion. Spanacul merge cu brânză, dar nu și cu mazăre. Am fost o dată la cursul ăla și am adormit.”