Manifestații (Piața Universității și Piața Victoriei)

Alegerile prezidențiale și parlamentare din ultimele săptămâni, care arată o creștere a tendinței extremiste în Romania acompaniată de euroscepticism, ne-au făcut să concepem acest material care sperăm că va fi mai mult decât o simplă scanare a ceea ce s-a întâmplat.

Ne (și vă) propunem să tragem un semnal de alarmă și să încercăm să înțelegem care sunt nemulțumirile, îngrijorările și cauzele care au condus la ce vedem astăzi.

Redacția revistei U a participat activ, în fiecare seară, la protestele studenților (25-29 noiembrie), care au avut loc până acum în Piața Universității și în Piața Victoriei. Am strâns poze, interviuri, scandări, toate însoțite de un articol scris de Ioan Coroamă, în care este analizată situația politică actuală la nivel mondial.

Este un moment critic în care ne dorim cu toții să înțelegem cât mai bine pericolul care ne amenință, cu atât mai mult cu cât România nu este un caz izolat - și alte state membre UE se luptă cu astfel de amenințări puternice odată cu ascensiunea dreptei radicale din ultimii ani.

Vrem să luăm măsuri și să rămânem corect informați cu privire la demonstrațiile care au avut și au loc în București și în orașele universitare ale României. Sperăm că demonstrațiile acestea vor avea efecte asupra clasei politice care ne va guverna în următorii patru ani și că vor întări conștiința valorilor europene și democratice pentru care am ales să facem parte din UE și din NATO.

Redacția U

‍

Despre protest și context:

• Câteva din scandările de la proteste
• Ioan Coroamă - Europa și extrema dreaptă

‍Interviuri:

• Adrian, 26 de ani, absolvent al Facultății de Inginerie Aerospațială
• Andy, student la Filosofie la Universitatea din București
• Faiăr (Silviu Istrate), creator de conținut
• Nicolae, medic veterinar și Mihai, pensionar
• Jasmine, studentă internațioanală din Franța
• Ana Golea, studentă la Facultatea de Litere, Universitatea din București
• Eugenia Petrescu, participantă la revoluția din ’89
• L., UMFCD Carol Davila
• Bianca, 45 de ani, lucrează într-o corporație
• Laura, 39 de ani, psihoterapeut
• Cristina Săraru și Adelina Pascale
• Irina, a terminat Automatică și calculatoare la Politehnica București
• Cosmina Moroșan, 35, artistă și scriitoare
• Aluziva (Alina Greavu), activistă și creatoare de conținut

‍

Câteva din scandările de la protestele organizate în săptămâna 25-29 noiembrie din Piața Universității și din Piața Victoriei:

Nu e legionară o țară ca afară

Iubirea de țară nu e legionară

Bagă țara în război cu Georgescu în turul doi

Alertă, alertă, alertă antifascistă

Nu ne fură țara 20%

Un sistem corupt, sexist are în frunte un fascist

Georgescu, Georgescu e noul Antonescu

Legionare nu uita, asta nu e țara ta

Tinerii vă cer în cor: nu votați un dictator

Viitorul suntem noi, nu Georgescu în turul doi

Mai bine mort decât fascist

Sclavul lui Putin

Jos fascismul

În România păstrăm democrația

Fără adnotați penali și legionari

Nu suntem manipulați, suntem tineri democrați

Legionarul, de unde are banul?

Diaspora nu ne lăsa

Vrem răspunsuri clare, nu dezinformare

Călin, Călin, du-te la Kremlin

Un vot dezinformat nu e democrat

Democrația salvează România

Constituție nu corupție

CCR rușine mare, ești complice la trădare

Și pe ploaie și pe vânt, cu fascismul la pământ

‍

Europa și extrema dreaptă - Ioan Coroamă

România trăiește un moment fără precedent în istoria sa postcomunistă. În primul tur al alegerilor prezidențiale un candidat eurosceptic, cu viziuni eco-fasciste și naționalist-suveraniste reușește să galvanizeze, cu ajutorul unui proiect mascat de targetare algoritmică a opiniei publice din social media, un segment relevant din populația românească. El profită de lipsa de satisfacție generalizată a societății cu privire la calitatea politicilor publice românești din ultimele două mandate prezidențiale. La alegerile parlamentare un partid cu viziuni populist-naționaliste se poziționează pe locul al doilea, obținând voturile a aproape două milioane de români. De asemenea, în premieră, alte două partide de extremă dreaptă ultra-conservatoare ating pragul electoral pentru a primi scaune în Parlament.

Cum am ajuns în această situație? Mai întâi de toate, trebuie să menționăm că aceste evenimente nu constituie nicidecum o surpriză prin raportare la situația guvernării din statele Uniunii Europene. Fie că vorbim de Fratelli d'Italia, cu al său prim-ministru Giorgia Meloni, de FidesZ al lui Viktor Orban în Ungaria, de PiS în Polonia, de Partidul Finnilor în Finlanda, de FPÖ în Austria, sau de PVV în Olanda, observăm o ascensiune a extremei drepte în Europa încă din 2013-2014, deci cu un deceniu înainte ca o anumită parte relevantă a populației românești să valideze acest tip de retorică în cele mai înalte foruri ale reprezentării politice (Președintele, Parlamentul). Originile acestui fenomen se regăsesc în două mari momente critice din istoria mondială foarte recentă.

Printre efectele pe plan european ale crizei financiare din 2008 – primul moment critic - se numără o recesiune severă, UE experimentând cel mai grav declin economic de la începutul anilor 1990, cu o contracție a PIB-ului de 4% în 2009. Aceasta a fost prima recesiune din ultimele decenii pentru multe națiuni ale UE. Un alt efect al crizei a fost creșterea  accentuată a ratei șomajului, care a avut efecte de lungă durată asupra pieței muncii și asupra structurilor sociale. Instabilitatea economică a dus la descreșterea standardului de viață și la emergența în masă a unor tulburări precum anxietatea sau depresia. Mulți bugetari s-au trezit cu salariile reduse, iar manufacturierii au ajuns în prag de disponibilizare, ca să nu mai amintim de angajații din sectorul bancar. În efectele acestei crize a stat sâmburele unei atitudini sceptice cu privire la dependența statelor-națiune de marii actori financiari globali, atitudine ce implica în mod inerent o deziluzionare față de roadele Marii Economii Globale.

Al doilea mare moment care poate fi considerat drept fundamental pentru consolidarea valurilor de extremă dreaptă în Europa este Criza Refugiaților din Orientul Mijlociu, ce își atinge un punct de referință începând cu 2011, odată cu declanșarea Războiului Civil Sirian. De asemenea, turbulențele regionale precum emergența unor grupări de tip ISIS sau conflictul israleiano-palestinian au contribuit la dislocarea unui număr semnificativ de persoane în state vecine sau pe continentul european. Conflictul din Siria, început în  2011, a generat una dintre cele mai mari crize umanitare din istorie, forțând milioane de oameni să își părăsească locuințele. Mulți dintre aceștia au căutat refugiu nu doar în țările vecine, precum Turcia, Liban sau Iordania, ci și în Europa, unde condițiile de trai erau percepute ca fiind mai sigure și mai stabile. Creșterea numărului de refugiați din Orientul Mijlociu a dus la intensificarea fluxului migrațional prin rutele mediteraneene și balcanice. Mii de refugiați au traversat marea pentru a ajunge în Italia, Grecia și ulterior în alte țări europene. Țările precum Germania, Suedia și Austria au înregistrat creșteri semnificative ale migrației din cauza politicilor lor relativ deschise față de refugiați. Cu toate acestea, valurile mari de migranți au generat tensiuni politice și sociale, determinând unele state să își înăsprească politicile de azil.

Dacă legăm nemulțumirile populațiilor europene în legătură cu inegalitățile sociale derivate din criza financiară, neîncrederea acestora în capacitatea claselor politice de a propune politici publice pentru ieșirea din recesiune și instaurarea unei noi stabilități economice, de sarcina statelor Uniunii de a implementa politici de gestiune a marilor valuri de refugiați ce luau calea Europei, găsim un posibil cadru prin care putem schița motivele apariției unui sentiment de naționalism cu accente autarhice în rândul europenilor. De aici provine și perspectiva reacționară a unor retorici: Noi versus Ei; identitatea națională și etnică amenințată de contactul cu o cultură Străină; sentimentul de a fi colonizat în propria casă. Aceste retorici se nasc în primul rând din sentimentul unei competiții injuste pentru menținerea unui statut socio-economic stabil, sentiment ce se ascunde în spatele unor discursuri de tipul de ce acești străini care vin la noi în țară primesc locuri de muncă și asigurări de sănătate și noi nu?

Până în acest moment textul de față a dezvoltat o interogație dintr-un unghi sociologic, în schimb am putea problematiza filosofic despre cum psiho-politica (Sloterdijk) acestor tendințe este una a excluziunii prin diferențiere a gradului de puritate și de identificare. Discursul politic e construit încă din modernitate pe premise agonistice, ale unei lupte sau ale unei polemici, iar atitudinea democratică promite asigurarea unui spațiu care să adăpostească în mod egal o pluralitate de polemici. Consider, pe urmele lui Bruno Latour, că ar trebui să ne punem întrebările: Unde să aterizăm? Cum să ne orientăm în politică?, în căutarea unui ideal reformator al laboratorului conceptual al întregului spectru politic. Latour e îndeajuns de radical pentru a spune că problemele și marile crize de ordin planetar ar trebui să ne aducă pe cei mai diferiți la aceeași masă pentru a implementa rezolvări comune, care nu se lovesc de afectivități rănite sau de frica unei înlocuiri de către un Altul. Să comunicăm dincolo de Dreapta și de Stânga, dincolo de Global și de Local, ci pe fondul unei medieri terestriale. Încă nu-mi dau seama dacă Latour e un vizionar al unei mari mutații ce va surprinde comunicarea și medierea politică, sau dacă rămâne doar un idealist utopic. Cu siguranță că încă nu știm să comunicăm și să acționăm politic-participativ, într-un partaj al comunului, din moment ce întregul eșafodaj al instituirii politice se desfășoară în bazele unor logici ale contestării și ale excluziunii.

‍

Adrian, 26 de ani, absolvent al Facultății de Inginerie Aerospațială. Lucrează în IT. Uneori e poet pe Instagram

De ce ai venit la protest?

Am venit la protest pentru că este absolut incredibil cum fascismul s-a ridicat atât de tare. Acum o săptămână dormeam cu gândul că lupta va fi Ciolacu versus Lasconi sau Simion și a doua zi m-am trezit că mă rog (eu fiind agnostic) să treacă Lasconi în turul doi pentru că altfel am cădea într-un sistem de tip totalitar, fascist, în care efectiv nu am mai avea libertate. L-am văzut la televizor pe Călin Georgescu și ne-a îndemnat să mergem acasă ca să nu pățim ceva. Ce să pățim, domnule Georgescu? Vreți să ne bateți? Sau poate susținătorii dumneavoastră? Jandarmeria? Ce înseamnă asta?

Ce te deranjează cel mai tare la campania lui Georgescu?

Campania lui e total netransparentă și e suspectă. Mi se pare incredibil că autoritățile statului, de la SRI la AEP au dormit în post și nu s-au autosesizat să investigheze numărul acesta imens de susținători de pe TikTok. Pentru un doctor în inginerie cum e CG mi se pare halucinant să fii atât de anti-știință, cu toate declarațiile lui halucinante despre avort și cezariană. Chiar și rolul acesta mesianic, pretinzând că el e alesul lui Dumnezeu, are ceva luat din apocalipsă, din atichrist și pare că se dorește sfârșitul României acesteia așa cum o cunoaștem.

Ce mesaj le-ai transmite tinerilor care nu au fost până acum la proteste?

Veniți! Doar veniți pentru că ni se amenință fibra democrației. Protestul este un mod fundamental și sănătos de a ne exprima nemulțumirile și nu ar trebui să ne lăsăm manipulați de discursuri care încearcă să ne sperie. E OK să fim supărați și emotivi, dar nu putem să permitem unor dezinformați să ne nenorocească.

Cum speri că o să arate România în cinci ani?

Îmi doresc să aibă o direcție progresistă, o direcție în care lumea va avea mai multă bunăstare, unde condițiile sociale și materiale să fie îmbunătățite, pentru că 70% din oameni sunt săraci. Înțeleg de unde vin promisiunile astea electorale că o să fie bine, dar fascismul nu este soluția. Îmi doresc ca toată lumea să coexiste fericită și pur și simplu să fie bine.

‍

Andy, student la Filosofie la Universitatea din București

De ce ești la protest în seara asta?

Sunt aici pentru că simțim că nu mai avem o alegere către cum vrem să fie țara.

Ce te-a nemulțumit la ce ai văzut că se întâmplă în ultimele zile?

O grămadă de lucruri. Pe lângă faptul că suntem nevoiți să ieșim în stradă ca să ne spunem opinia, că altfel nu prea mai e luată în considerare dacă nu urlăm toți împreună ce ne dorim, modul în care această campanie a avut loc per total. Mi s-a părut un pic delăsător din partea unor oameni și ne dorim să fie mai implicați și să ne asculte mai mult.

Te îngrijorează viitoarea politică externă a României?

Mă îngrijorează enorm, nu doar din cauza dorințelor unora, ci și din cauza poziționării noastre ca țară și ce înseamnă pentru noi anumite politici pe care unii oameni le doresc pentru ea.

Ce ar trebui să aibă un eventual candidat la președinție ca să te convingă să îl susții?

Cum zic și oamenii de aici, să fie antifascism.

‍

Faiăr (Silviu Istrate), 29 de ani, creator de conținut

De ce ai venit la protest?

Am venit să dăm un mesaj prodemocrație, să atragem atenția asupra dubioșeniilor care se întâmplă acum în instituțiile statului care pare că nu acționează în fața unui pericol iminent, un mesaj antifascist, proeuropean, antilegionar. Respectăm 100% votul oamenilor, nu se pune problema, dar ideologia candidatului Georgescu este într-adevăr îngrijorătoare și pare că ne va pune pe altă traiectorie ca țară, apropo de cât de mult îi displace UE sau NATO.

Care crezi că sunt motivele ascensiunii dreptei radicale acum în Europa și în SUA?

O întrebare foarte bună pe care să știi că nu mi-a pus-o nicio televiziune. Din punctul meu de vedere, ascensiunea dreptei are strânsă legătură cu ignorarea completă a unei clase de oameni care a fost lăsată pe dinafara societății și asta putem să vedem cel mai evident în Statele Unite. La noi în țară ne putem gândi la oamenii din diaspora care au trebuit să plece, care au acumulat toată frustrarea și au trebuit să își părăsească domiciliul ca să se ducă să muncească, oamenii din urbanul mic și din rural, care, la fel, sunt complet nebăgați în seamă de partide. Noi nu avem în România un partid de stânga, PSD are politici aproape exclusiv de dreapta. Nu avem un partid de stânga care să ia pe bune măsuri sociale pentru toți oamenii ăștia. Educația e la pământ, sănătatea e la pământ și aceste două partide, PSD și PNL care au monopolizat complet clasa politică, au făcut oamenii ăștia să dea un vot antisistem pe care îl respect foarte tare, și eu am votat antisistem la aceste alegeri și voi vota în continuare. Pentru că s-au simțit complet ignorați și lăsați în afara societății, asta cred eu.

Ai un mesaj pentru persoanele care nu au venit la proteste?

Mesajul e foarte simplu, votați antifascist, nu dați voie fasciștilor, legionarilor și susținătorilor legionarilor să ajungă să facă legea în parlament, pentru că în momentul ăla o să pierdem toate privilegiile pe care acum le luăm de-a gata.

Cum speri să arate România peste cinci ani?

Sper ca România să arate mai progresistă, cu niște echilibru în parlament, adică să nu mai avem doar clasicele partide de dreapta care dezamăgesc constant o mare parte din electorat și iată la ce dau naștere. O Românie integrată și mai mult în UE și pe același parcurs pe care l-am ales împreună până acum, cu niște instituții mult mai puternice decât acum.

Care e scandarea ta preferată?

O întrebare foarte bună. Știi că e o vorbă din asta care cumva a plecat de la părinții noștri/voștri, cu „o țară ca afară” și mi s-a părut funny că acum ne uităm în afară și e cam ca la noi cu ascensiunea extremei drepte, dar tot mi s-a părut așa, pe de-o parte ironic, dar un chant foarte bun, „o țară ca afară nu e legionară”.

‍

‍

‍

Nicolae, medic veterinar și Mihai, pensionar

De ce ați venit în seara aceasta aici?

Nicolae: Păi se pare că e momentul. Se pare că e momentul... cum a fost și în ‘89, cum a fost și la mineriade, cum a fost și în Piața Universității, cum a fost și la Colectiv... E momentul!

Mihai: Sunt mult mai multe motive acum, nu numai „Călinescu”, și Curtea Constituțională se agață de guvern... N-a dat nici unul nici un pas în spate. Au rămas la fel și vor să rămână la fel! Nu se schimbă nimic!

Ce vă nemulțumește cel mai mult în seara aceasta?

Nicolae: Cât de hulpavi sunt. Cât de hulpavi pot să fie?

Mihai: Un sistem mafiot! Un sistem mafiot care continuă, înflorește! Cu toate că avem pretenția că avansăm, că ne educăm... Uite, și pentru ăsta au votat exact România Educată a lui Iohannis! Nimic! Nimic!

Ce credeți despre viitoarea direcție a Romaniei în conext European?

Nicolae: Trebuie să așteptăm alegerile.

Mihai: Direcția e unică, nu cred că se poate schimba, n-au ce face, dar ei tot încearcă. Direcția e aceiași! Nu o să o schimbe nimeni... Nici Ciolacu, nici nimeni...

‍

Jasmine, studentă internațioanală din Franța

Why are you here today?

I’m interested in Romanian politics, and I’m quite surprised by the rise of the extreme right across Europe, so I am here in solidarity.

What do you think about the emergence of the radical right with respect to Romania and France?

Yes, it’s something we are also witnessing in France. I mean, we have extreme-right parties rising significantly, and the last European actions were quite shocking for us. So, we understand what this feels like, and I guess that’s why I’m here.

Could you tell us a little bit about the differences between the protests that took place in France with Marie Le Pen and the protests happening here?

I haven’t seen any protests here… I guess, in general, protests in France are a little more violent and less confined to one place; we move around a lot, I guess. Here, there is no fire, nothing is on fire here! So, I haven’t seen a protest yet. Politically, it’s interesting because, from what I understand, both parties—Marie Le Pen’s with Jordan Bardella and this party here—got so many votes thanks to TikTok and social media. So, I guess I’m drawing parallels as much as I can, but I’m not that knowledgeable on the subject either.

‍

Ana Golea, studentă la Facultatea de Litere, Universitatea din București

De ce ești aici în această seară?

Sunt aici pentru a lupta pentru viitorul meu, pentru copiii noștri, pentru că vrem să fim liberi. Suntem înspăimântați de ceea ce va fi, dacă acest candidat va fi ales.

Ce ți se pare incorect din campania domnului Călin Georgescu?

În primul rând, mi se par greșite afirmațiile despre femei; pe mine, în calitate de femeie mă înspăimântă discursul său. În al doilea rând, informațiile pe care le spune cu atât de multă seriozitate, chiar dacă acestea sunt ușor de verificat, oamenii ajung să îl creadă. Acest fapt ne arată cât de influențabili sunt oamenii, pentru că aleg o variantă confortabilă și nu research-ul.

Cum ar trebui să fie un viitor președinte ca să te convingă?

În primul rând, să înțeleagă nevoile poporului, pentru că nu cred că un candidat care a călătorit în perioada comunismului și care a trăit confortabil poate să înțeleagă prin ce trec acum oamenii în vârstă de peste 40-50 de ani, care se confruntă astăzi cu aceleași lucruri. În al doilea rând, cred că acest candidat trebuie să respecte drepturile omului și să înțeleagă contractele pe care noi le-am făcut.

‍

‍

Eugenia Petrescu, participantă la revoluția din ’89

Cine sunteți și de ce vă aflați aici?

Mă numesc Eugenia Petrescu, sunt o participantă la Revoluția din 1989, iar acum mă văd nevoită să ies din nou în stradă pe vremea asta și la ora asta, dar n-am venit singură, am venit cu generația următoare, am venit cu fiul meu. Am ieșit din nou în stradă ca să apăr democrația, dar,  în afară de democrație, am venit să susțin statul de drept. Eu nu am venit să susțin un candidat sau pe altul, pentru că pe candidați îi vom sancționa la urnele de vot, eu vin aici împotriva anumitor instituții, anumitor protocoale care nu se pot vota; spre exemplu,  pentru influența pe care o suferă Curtea Constituțională din partea forțelor politice. Așa ceva noi nu putem sancționa prin vot, deci singura cale rămasă este protestul.

Ce doriți să le transmiteți celor care încă nu sunt siguri dacă să meargă la vot în turul doi?

Mersul la vot este un strict necesar ca formă de igienă a societății, așa cum este ștersul geamurilor ca să vedem mai bine afară, la fel trebuie să facem această curățare periodică prin vot. Ultimele rezultate din turul unu ne arată că prezența oricăruia dintre noi la vot contează. Așadar, mai mult decât atât nu am cum să rog și nu am cum să implor o mulțime reticentă să vină să se prezinte la vot. Trebuie să vină la vot, să voteze conform constiinței, dar mai mult decât atât, ar trebui să veghem asupra democrației, nu numai prin vot, ci și prin sancționarea instituțiilor care nu apar pe un buletin de vot.

‍

L., 21 de ani, UMFCD Carol Davila

De ce ești în seara asta aici?

Pentru că nu-mi doresc să urmeze ce e posibil să urmeze, nu-mi doresc să-mi imaginez o lume unde eu nu am dreptul la avort, unde eu nu am dreptul la cezariană, unde eu nu am dreptul să beau o cola fără să mă gândesc că e un nanocip acolo... Mi-aș dori să văd și o femeie în frunte, chit că are foarte multe probleme și ea, însă vreau să văd că, într-un final, statul român își dă seama că are nevoie de o femeie la conducere.

Ce părere ai despre direcția de politică externă pe care o propune candidatul Călin Georgescu?

O direcție profund nepotrivită. Mă simt foarte bine în NATO și în UE, mă simt foarte bine să știu că sunt liberă să plec unde și când vreau, datorită Schengenului. Vreau să știu că am libertatea de a face ce vreau să fac pe plan educațional și profesional; să plec cu Erasmus și tot felul de alte posibilități: work and travel și așa mai departe. Și în general, să nu-mi fie frică...

Ce i-ai transmite cuiva care încă nu este convins cu cine să voteze în turul al doilea?

Îi doresc foarte multă iubire în viață și îi urez zile liniștite într-o țară care este dreaptă, în care toată lumea este destul de mulțumită încăt să nu iasă în stradă.

‍

Bianca și Laura au venit împreună să protesteze în Piața Universității. Au „peste 300 de zile de protest” adunate în „piețele Bucureștiului în care se mai duce încă lupta pentru democrație: Victoriei și Universității”.

Bianca, 45 de ani, lucrează într-o corporație

De ce sunteți aici?

Am ieșit în seara asta, pentru că mi se pare că votul până acum a fost ultima insituție asupra căreia nu s-a atentat. S-a interferat în tot, de la politic la armată, literalmente absolut tot! Votul până acum a fost cumva ferit... Aveam încă senzația că e al nostru și chiar dacă nu ne convenea ce ieșea, ne duceam acasă, vedeam cum putem să facem, or ce s-a-ntâmplat astăzi în CCR, din perspectiva mea, este un abuz, care a început în momentul în care a fost exclusă Șoșoacă. Și spun asta în contextul în care eu o detest pe femeia asta și îmi pare rău că nu am ieșit să-i susțin dreptul să candideze, iar acum a venit o „notă de plată” pentru lipsa noastră de reacție. Chiar dacă iese pe bune Georgescu, noi tot trebuie să apărăm dreptul la vot democratic!

Ce părere aveți despre candidatul Călin Georgescu?

Mi se pare că punctează foarte bine niște probleme pe care noi le resimțim cu toții, dar că a reușit sub alura asta mesianică și absolut charismatică – să recunoaștem, omul este charismatic și este un public speaker extraordinar de bun – a reușit pur și simplu să vândă o imagine de om independent care vine el cu o misiune de la Dumnezeu să ne salveze, să ne păcălească, în condițiile în care omul aparține extraordinar de mult de sistem! Omul ține de sistem – unu la mână! Doi la mână, eu sunt chiar printre oamenii care i-a citit cele 17 pagini de program, pe toate 17, da! Îți recomand, sunt o lectură importantă. E de citit „cu lămâie” și literalmente nu există niciun fel de cum. În afară de această misiune mesianică, în afară de poporul care ne dorim să „dăinuiască-n veșnicie” – citez – și ne dorim să reinstaurăm cultul „muncii din plăcere” sau să naționalizăm 51% din toate resursele – vă recomand să citiți este... Vorba aceea: Cititul te face neprost! Omul este un personaj sinistru, si-nis-tru și mi se pare că pentru noi și-n cazul fericit în care reușim să obținem un parlament pro-european, tot vom deveni nefrecventabili.

‍

‍

Laura, 39 de ani, psihoterapeut

Cine sunteți?

Sunt Laura, am 39 de ani, lucrez ca terapeut... Psihoterapeut, nu terapeut ca soția domnului...

De ce sunteți aici?

Sunt aici din cauza dublei măsuri, pentru că Șoșoacă a fost împiedicată să candideze, în schimb alți domni, nu... Adică pentru mine e foarte clar că pe undeva în spate s-a umblat la ceva. Nu sunt conspiraționistă, dar cred că e o interferență foarte mare în democrația noastră sau în iluzia democrației, pentru că încep să-mi pun probleme dacă am fost într-o democrație și până acum. Ce s-a-ntâmplat astăzi cu CCR-ul este efectiv bomboana de pe colivă, e ca și cum desenăm crucea și ne luăm la revedere, ceea ce nu sunt pregătită să fac.

Ce părere aveți despre candidatul Călin Georgescu?

Domnul Călin Georgescu mi se pare un tip foarte bine antrenat, sunt și foarte curioasă cine îl antrenează, pentru că are un discurs care din punct de vedere psihologic, al eficienței este impecabil; este făcut să convingă, este făcut să manipuleze, este făcut sub formă de discurs de cult. Nu mă miră deloc că a prins atâta – realitatea e că punctează toate temele unor oameni care sunt foarte disperați, de altfel, și sunt neglijați în mod sistematic și ne tot mirăm că ajung să voteze lucrurile astea... În același timp, mi se pare ciudat că mi se pare ratatul sistemului. Mi se pare că vine atât de tare din sistem, n-a ajuns ministru niciodată, n-a ajuns să se-nfigă foarte bine-n structuri, dar a stat un pic pe colo, un pic pe dincolo. Ori și-a dorit asta și atunci da, e foarte șmecher și a avut cu adevărat un plan diabolic și eficient, ori a fost eliminat că poate nu se pricepea destul și a învățat să se priceapă la altele...

‍

Cristina Săraru și Adelina Pascale

Ați putea să vă faceți o scurtă prezentare și să ne spuneți de ce ați venit astăzi aici?

Numele meu e Cristina Săraru, sunt profesoară de franceză la o școală internațională. Am ieșit astăzi aici deoarece cred că într-o societate puternic globalizată ar trebui să înțelegem că realitatea e subiectivă și ar trebui să acordăm oamenilor libertatea de a ține cont de propria viziune. Și cred că un președinte extremist ar împiedica lucrul ăsta.

Sunt Adelina Pascale, sunt în prezent analist financiar, am terminat și eu Litere cu masterat pe teoria filmului. Sunt aici astăzi cu prietena mea Cristina pentru că nu susțin pe cineva care ar vrea să îmi ia niște drepturi, în primul rând ca femeie, ca om. Nu susțin fascismul, nu vreau un președinte legionar, îmi doresc să fie pace, îmi doresc să fim ok și să putem să fim în continuare în Uniune, să nu avem pretenții de „apa nu e H2O” sau „sunt chipuri în cola” sau whatever. Îmi doresc să fim ok, asta e tot.

‍

‍

Irina, 26 de ani, a terminat Automatică și calculatoare la Politehnica București

De ce ai venit la protest?

De luni până acum mi se pare că încep să vin pentru din ce în ce mai multe motive. În primul rând, pentru că trebuie să ne apărăm democrația, pentru că în 2024, când probabil ar fi trebuit să ne îngrijim de alte probleme (cum ar fi parteneriatul civil), trebuie să luptăm cu extremismul și să ne întoarcem 50 de ani în urmă.

Îmi place că ai vorbit la plural și de aia vreau să te întreb: De crezi că e important să fim împreună la proteste și în toată lupta asta?

Cred că pentru două motive, e și o chestie individuală, dar și o chestie colectivă. Individuală pentru că stăm acasă și dăm scroll pe Instagram și ne uităm la toate știrile și ne simțim foarte pierduți și foarte anxioși și cumva vii aici la protest și vezi că sunt atât de mulți oameni care și ei vin de la casele lor pierduți și anxioși și puteți să vă conectați toți către un scop comun. În același timp, este și un semnal de alarmă pentru foarte mulți oameni care probabil au votat un extremist și nu știau ce fac, ori na... Să ridici un semnal de alarmă, să vadă că un procent foarte mare din populație își dorește altceva de la România.

Ce te deranjează cel mai tare la campania lui Georgescu?

Mă deranjează că (în afară de toate comentariile care mi-au apărut și mie pe Tik Tok, în afară de toate părerile lui atât de dubioase, de problematice, de nici nu pot să zic, nici nu există cuvinte destule) prima oară când a ieșit, și observându-i campania, am văzut foarte multe similarități cu ce au încercat să facă în Moldova cu simpatizanții lui Stoianoglo. Nu știu acum dacă, whatever, este sau nu această influență rusească, dar mă enervează că la ei nu a funcționat și s-au ținut pe poziții și diaspora a fost cu ei și la noi a funcționat.

Ce mesaj ai pentru tinerii care nu au fost până acum la proteste?

Dacă nu se simt destul de pregătiți să vină la protest pot să contribuie și în multe alte feluri. Pot să vorbească cu părinții, pot să vorbească cu bunicii, pot să vorbească cu absolut orice persoană apropiată lor, cu cineva care nu a ieșit la vot sau cu cineva care a votat cu alte persoane decât sunt acum în turul 2 (dar, mă rog, vedem cine o să mai fie în turul 2) și să încerce să îi informeze, să le dea niște surse de informații ok și valide ca ei mai departe să poată să voteze informați în turul 2. Și, până la urmă cei care se tem că poate la proteste sunt violențe sau că e nesigur; eu mă simt mai sigur aici, sincer, decât m-aș simți dacă m-aș duce în mijlocul străzii la mine acasă.

Cum speri că o să arate România în 5 ani?

Sper că, dacă tot am zis că una din problemele României ar fi trebuit să fie parteneriatul civil, eu sper că o să se legalizeze, sper că o să fie o reformă consistentă în Educație, în Justiție... cred că sunt foarte multe locuri care sunt peticite și care o să se destrame la un moment dat, care trebuie consolidate. În Sănătate...nici nu știu de unde să încep cu ce ar avea nevoie România în toate palierele astea, sper doar să nu se mai adâncească atât de mult diferența dintre upper middle class și lower class în termeni de accesibilitate la orice înseamnă instituțiile statului.

‍

Cosmina Moroșan, 35, artistă și scriitoare

De ce ai venit la protest?

Din frică, din spaimă, mi se pare cel mai periculos moment din anii ‘20 încoace, să fim serioși, e un moment în care politica are ecouri ideologice tip „garda de fier” și mi se pare că un om cu referințe din zona Zelea Codreanu este de neacceptat în spațiul românesc politic. Nu e politică, e dictatură ce propune dumnealui.

Ce te deranjează cel mai tare la campania lui Georgescu?

Metaforele diluate pentru a nu spune nimic și a înlocui foarte multă intenție violentă pe toate nivelele, cred ca cel mai puternic mă deranjează falsul ecologism pe care îl propune și un neaoșism în relația cu România care nu ascunde decât izolare și violență. Cum să propui pace, când tu vorbești de militarism? Plus ca e absolut aberant când vorbește de relația cu natura și acest țăran român sacralizat, sunt toate aberații care înlocuiesc niște goluri profunde ale oamenilor.

De ce este important să fim împreună?

Ca să nu fim violentați în anul care va veni. Efectiv, mie mi-e frică de violență pură, carnală, nici măcar nu e o chestie doar de ideologie, este o chestie de viață, îmi protejez dreptul la viață, viața, nici măcar dreptul la ea, ci viața.

Ce mesaj ai pentru tinerii care nu au venit până acum la proteste, ce le-ai transmite?

Nu doar tinerilor, ci oamenilor din toată societatea civilă, indiferent de credințe, cred că putem conviețui și în dezacord, dar, în același timp, fiind foarte agili la oameni dubioși, pseudo-guru, care întorc pe dos chiar și ideile creștine. Dacă le ai, într-un mod blasfemic și ciudat, îi sfătuiesc să se gândească ce a însemnat discursul acestui om și să iasă în stradă și să ocupe Magheru, nu doar aici în Piața Universității.

Cum crezi sau cum speri că o să arate România în următorii 5 ani?

Eu visez la o România care se gândește cu adevărat la un proiect ecologic, nemisogin, cu drepturi pentru toate minoritățile și cu spațiu de negociere în general, nu bruscare. Violența începe și a început și în spațiul legionar cu violența de limbaj. Uitați-vă și la George Simon în ce mod ne-a descris. Sper ca limbajul și comportamentul nostru să fie cât mai complex și mai blând.

‍

‍

Aluziva (Alina Greavu), 35 de ani, activistă și creatoare de conținut

De ce ai venit la protest?

Am venit aici pentru că România are nevoie de tineri în stradă și nu numai, pentru că ne îndreptăm spre un viitor negru dacă nu luam o decizie acum și nu ieșim în stradă să ne cerem drepturile.

De ce e important să fim împreună acum?

Cred că am învățat toți Divide et impera, cea mai mare putere pe care o au politicienii este că ne despart și, mai mult ca niciodată, avem nevoie să ne unim și să fim împreună, pentru că doar împreună putem să îi învingem.

Ce le-ai transmite tinerilor care încă nu au venit la proteste?

Dacă puteți să veniți fizic la proteste, veniți, dacă nu, folosiți social media, pentru că, de multe ori, avem  un  glas mai puternic acolo, decât înăbușiți fizic de jandarmi.

Ce te deranjează cel mai mult la campania lui Georgescu?

Faptul că a câștigat simpatia și admirația oamenilor cu cuvinte pompoase, cu citate de diverși scriitori și filosofi, mascând printre ele, homofobie, xenofobie, rasism, crime și apel la  dezbinare.

Cum crezi sau cum speri că o să arate România în următorii 5 ani?

Sper că nu ca astăzi!

‍

‍

Fotografii de Vlad Rotaru

‍

‍

‍

‍

‍

‍

‍